" O seară de mai cu lună.
Eu, tânăr programator
Mă plimbam, visând la stele şi gândind la viitor,
Admiram îndrăgostiţii cum treceau interclasaţi
Câte doi, la fel de tineri, în binar concatenaţi.
Consultând a lor resursă, m-am trezit însingurat
Dar deodată-n umbra serii chip-ul mi s-a luminat,
Te-am văzut atunci pe tine, scumpă Hero-n faţa mea
Te plimbai fără adresă, singurică, singurea!
Când păşeai ca o felină, virtuală şi subtilă
Mi-ai părut întâia oară ca o virgulă mobilă,
Am trecut pe lângă tine, am intrat în depăşire
Admirându-ţi hardware-ul cu o vie mulţumire
Şi m-am avântat atuncea, după normele conforme
Să te fac obiect de studiu recunoaşterii de forme.